PROTOIERIA ONEŞTI

Târgu Trotuş - Parohia Viişoara

www.potirulviisoarei.ro

Viişoara este un sat ce aparţine comunei Târgu-Trotuş, judeţul Bacău.
Comuna Târgu-Trotuş se înscrie între oraşele ca centre meşteşugăreşti şi comerciale care au jucat un rol deosebit în istoria social-economică a societăţii româneşti din secolele XIV-XVII.
Situat în apropierea unei vechi şi însemnate ocne de sare şi, în acelaşi timp, în locul unde începea drumul care, suind pe apa Oituzului, ajungea în Transilvania la Breţcu şi de acolo la Braşov, la început Trotuşul era o veche alezare rurală românească, dar în secolul al XIV-lea a devenit un important oraş al Moldovei.
Atestat documentar, pentru prima oară, la 6 octombrie 1408, în privilegiul comercial acordat de domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun, negustorilor lioveni, Trotuşul apare ca un centru vamal al Moldovei (vezi pe larg în articolul semnat de Al. Artimon, Noi contribuţii arheologice privind istoria aşezării urbane de la Trotuş, în revista Carpica, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Bacău, XVI, 1985).
Un alt document ulterior celui dintâi arată că oraşul a fost reşedinţa unui vechi ţinut moldovean căruia i-a dat şi numele său. Ţinutul Trotuşului e constatat documentar la 18 februarie 1466 prin care Ştefan cel Mare întăreşte lui Ioaniş Izvoreţ satul Munte, ţinutul Trotuş, pe care acesta l-a cumpărat de la Ivanco Ungureanu şi de la soţia sa, fiica lui Turău (Al. Artimon, Geneza şi evoluţia oraşelor din sud-vestul Moldovei, în revista Carpica, XXIV, 1993).
Satul Viişoara se pierde în vechime, urmele de locuinţe şi fragmente ceramice, lucrate la mână sau la roată, atestă existenţa unei aşezări geto-dacice.
Ceramica este formată dibn străchini, pahare amorfe, alte obiecte pictate şi caracteristice tipurilor din faza «CucuteniB». Complexul ceramic de la Viişoara aparţine celor două faze «Cucuteni B1 şi B2». Tot la Viişoara s-a descoperit un tezaur format din 806 monede greceşti de argint, monede emise pentru oraşele greceşti Dyrrhachium (800 exemplare), Apollonia (1 exemplar) şi încă 5 monede de argint, aşa-numitele Tetradrahme thasiene. Se cred că acest tezaur a fost îngropat aici în secolul al II-lea sau în primele decenii ale secolului următor. Aceste urme arheologice constituie mărturii de seamă asupra vechimii localităţii Viişoara.
Despre vechimea bisericii se poate spune că prima datare o avem în anul 1848, când s-a construit o biserică cu pereţii din zid de piatră din albia pârâului Văratici, ce trece pe lângă biserică, şi acoperită cu şindrilă. În anul 1892 s-a reparat, învelindu-se cu tablă şi pardosindu-se cu piatră. Înainte de această construcţie a fost o alta construită din nuiele împletite, cu pari şi temelie de stâlpi de stejar, acoperită cu şindrilă, cu osârdia monahului Iustin ce se găseşte în pomelnicul bisericii pe la anul 1774.
Biserica de azi are o suprafaţă de 105 metri pătraţi, este lungă de 15 metri şi lată de 7 metri. Rezidirea şi mărirea bisericii s-a început în anul 1954 şi s-a sfinţit în 17 noiembrie 1957. În urma cutremurului din 1977, s-au făcut mari reparaţii, resfinţirea bisericii având loc în data de 23 mai 1982. O altă reparaţie generală a avut loc în anul 1989 când s-a sfinţit iarăşi biserica.

Inventarul general al parohiei Viişoara

Parohia ortodoxă Viişoara este formată din 414 familii, respectiv un număr de 1254 suflete la recensământul din 2002.
Parohia are în inventar o biserică, o clopotniţă, un cimitir, o casă parohială, o casă praznicară, o magazie de lemne şi un altar în aer liber. De asemenea, posedă teren în suprafaţă de 5,5312 ha distribuit astfel: păşuni, 0,7601 ha; arabil, 1,8908 ha; livezi, 0,5 ha; fâneţe, 1,46 ha; curţi construcţii, 0,9203 ha.

Şirul preoţilor care au păstorit în parohia Viişoara

Din documentele istorice rezultă următorii slujitori la biserica din Viişoara:
1. Monahul Iustin
2. Monahul Iorest
3. Preot Chiriac Tisescu
4. Preot Vasile Dumache
5. Preot Toader Brătescu
6. Preotul Andrei
7. Preot Gheorghe Tisescu
8. Preot Arghir Goagă
9. Preot Costică Iftimie
10. Preot Gheorghe Lupescu (1881-1928)
11. Preot Ioan Lupescu (1928-1959)
12. Preot Gheorghe Spătaru (1959-1966)
13. Preot Spiridon Leonte (1966-1979)
14. Preot Costică Barna (1980-2007)
15. Preot Petru Roncea (de la 1 decembrie 2007 până în prezent)

PAROH - PR. PETRU RONCEA

sus