Marți 4 februarie 2020, a avut loc în Parohia Blidari, comuna Caiuti, Protopopiatul Onești slujba de înmormântare a parintelui Dumitru Toflea, cel care a păstorit mai bine de 4 decenii credincioșii din această comunitate.
Trecut la cele veșnice în zorii zilei de 2 februarie, în Duminica ce marca Praznicul Întâmpinării Domnului, părintele Dumitru, a ținut o ultimă cateheza (catehet inegalabil în timpul slujirii preoțești) atât familiei cât și celor care l-au cunosc, prin faptul că ultimele cuvinte rostite pe patul de suferință au fost: ,, Cred Doamne și mărturisesc că Tu ești cu adevărat Hristos Fiul lui Dumnezeu Celui viu”.. (din Canonul Sfintei Împărtășanii).
În serile de duminică și luni sub protia parintelui protoiereu Ioan Bârgăoanu, mulțime de clerici s- au rugat alături de familia parintelui și de credincioși pentru odihna sufletului său. De asemenea cuvintele de evocare rostite au completat tabloul descriptiv al vieții și slujirii lui.Marți, 4 februarie, în ziua funeraliilor, începând cu orele 8 s-au săvârșit mai întâi Utrenia și Dumnezeiasca Liturghie, iar în a doua parte slujba înmormantarii.
Momentul încărcat de emoție, sobrietate dar și compasiune s-a împletit cu rugăciunea a peste 50 de preoți, sub protia a doi ierarhi, Înaltpreasfinția Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie Arhiepiscopul Tomisului și Înaltpreasfinția Sa Inaltpreasfintitul Parinte IOACHIM, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, colegi de studii și prieteni devotați ai părintelui Dumitru, ultimul dintre ei ierarh al locului și părinte duhovnicesc.
După săvârșirea rânduielilor speciale în ceea ce privește înmormântarea clericilor, au urmat două momente sensibilizatoare, anume cuvintele celor doi ierarhi. Cu lacrimi în ochi, ca oarecand Sfântul Grigorie Teologul în panegiricul rostit la inmormantare Înmormântarea Sfântului Vasile cel Mare, atât Înaltpreasfințitu Teodosie cât și Înaltpreasfințitul Ioachim, au zugrăvit fresca unui preot deosebit. Ierarhul Tomitan a pus accent pe colegialitate, răbdarea și smerenia unui preot erudit precum parintele Dumitru, precum și cele două cruci ale suferinței ce i-au marcat viața: pierderea unuia dintre fii și boala care i-a măcinat sănătatea în ultimii ani.”
Întâlnirile de 45 de ani de la absolvirea Seminarului și a 40 de ani de la absolvirea Facultății de Teologie s-au concretizat mult mai devreme în acest an pentru parintele Dumitru, cel care a plecat să pregătească loc din vreme în veșnicie pentru noi” a mai subliniat ierarhul.
A urmat cuvântul Înaltpreasfințitului Părinte IOACHIM, care a mișcat inimile prin forma lirică și unică, înmănunchindu-și trăirile în poemul „Paștile Părintelui Dumitru Toflea”. Printre suspine și lacrimi, ierarhul a surprins fanta de lumina adusă de parintele prin preoția sa, descriindu-l ca „preot al comuniunii, comunicării și comunității” :
Voi, iubiții mei prieteni, credincioșii gospodari
Păstrați vie amitirea preotului din Blidari.
Rugați-vă pentru dânsul, urmați sfaturile luiCă și el se roagă-n taină la altarul cerului.
Fie-i țărâna ușoară și smeriți să-l pomenim
Ca pe un păstor destoinic și statornic să-l iubim.El va sluji liturghie în soborul cel ceresc,
Unde, cu toți drepți lumii, din Hristos se-mpărtășesc! ”
Apoi cu pas agale, melos psaltic și rugăciune, cortegiul a ieșit din Sfânta Biserica înconjurand-o ca simbol al Învierii, iar mai apoi s-a îndreptat spre absida dinspre rasărit a Sfântului Altar unde trupul a fost depus în pământul strămoșilor.
Veșnică pomenire și neuitare din neam în neam!!!
Pr. Andrei-Silviu Neicu!
