Localitatea Căiuţi este situată în zona centrală a Culoarului Trotuşului inferior, la 14 km SE de municipiul Oneşti.
Numele localităţii, iniţial Poşorcanii, devine sinonim cu Căiuţul, ca nume de moşie, provine fie dintr-un hidronim de origine maghiară : ”koucz” = pârâu pietros, fie de la ”caii iuţi ” care se schimbau la poştalionele ce străbăteau Ţara Moldovei. În anul 1774 făcea parte din ocolul sau plasa Trotuş.
În anul 1818 domnul Moldovei, Scarlat Alexandru Calimachi, dă hrisov hatmanului Răducanu Roset, pentru alcatuirea de târg la moşia sa din Căiuţi.
Biserica ”Sfinţii Voievozi” construită la 1800 de familia hatmanului Roset, reparată la 1892, este distrusă în timpul primului război mondial. În anul 1924 se reîncepe construirea bisericii parohiale pe fundaţia vechii biserici, iar după opt ani este dată cultului. La construirea bisericii au contribuit Prefectura Bacău, Primăria Căiuţi şi enoriaşii. Biserica este realizată din piatră şi caramidă, în forma de cruce, având două turle.
Catapeteasma este pictată în stil bizantin de un oarecare I. Zarma de la moşia Ruginoasa – Iaşi, în anul 1932 (sau 1940).
După cutremurul din 1940, biserica este imprejmuită cu un cordon de ciment. În anul 1960 se schimbă şindrila de pe acoperiş cu tablă zincată, ulterior pardoseala a fost lucrată în mozaic, sub oblăduirea preoţilor din familia Constantinescu, ridicaţi din rândul căiuţenilor, părintele Grigore Constantinescu şi părintele Vasile Constantinescu, tatăl şi fiul.
Au mai păstorit la Căiuţi părintele Ardeleanu Alexandru şi părintele Comănici Gheorghe.
In anul 1981 preotul paroh Ursu Ioan începe lucrările de consolidare a bisericii, se pictează interiorul bisericii de către pictorul Vasile Răuţa din Căiuţi, se construieste o nouă clopotniţă şi se imprejmuieşte biserica cu gard de sârmă pe temelie de ciment.
Se resfinţeşte Sfanta Biserică de către P.S. Episcop Eftimie al Romanului în anul 1989.
Începând cu 1 martie 1994, părinte Ioan Ursu se transferă la parohia Sf. Nicolae Oneşti, preot paroh la Căiuţi fiind numit preotul Abiculesei Costel.
În anul 2004 încep lucrările de reparație a acoperișului, se înlocuiește arterialul, se modifică turlele în stil ştefanian, se acoperă biserica cu tablă dispusă în fâşii transversale.
În anul 2007 încep lucrările de construire a Casei Praznicale.
https://youtu.be/bKL8swW1HNU