Parohia Heltiu-Boiştea este situată în comuna Căiuţi, judeţul Bacău, pe cursul inferior şi pe malul stâng al râului Trotuş. Întinsă pe o lungime de aproximativ 7 kilometri, Parohia are credincioşi din satele Vrânceni, Heltiu şi Boiştea. Nu cunoaştem exact de când datează aceste sate, însă după anii inscripţionaţi pe o piatră funerară (1892) şi pe icoanele de lemn ale catapeteasmei bisericii vechi din Heltiu (1893) înţelegem că la sfârşitul secolului al XIX-lea exista în această zonă o comunitate de creştini ortodocşi cu o viaţă religioasă în plină desfăşurare.
Parohia adăpostește în jur de 200 de familii, urmași demni ai răzeșilor voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt care ostoiesc la munca câmpului şi la îngrijirea viilor sădite pe colinele deluroase sau folosesc pășunile și fânețele pentru creșterea animalelor în amintirea Cailor Iuți (Căiuți) din perioada medievală. Amplasați la jumătatea distanței dintre Onești și Adjud, urmașii plăieșilor lui Ștefan cel Mare și Sfânt au cunoscut și durerea celor două conflicte mondial cu jertfele care merită amintire, pomenire și recunoștință. Molcomi ca Trotușul care le este alături, cu frică față de Tatăl Ceresc, cu dorință de mântuire, oamenii locului îşi amintesc cu respect de Regina Maria, care o poposit pe aceste meleaguri în timpul războiului pentru întregirea neamului (1916-1918). De altfel în partea de sud a Parohiei avem ruinele care amintesc de palatul reginei Maria, un fost conac foarte drag acestei foste suverane a României.
În Parohia Heltiu-Boiştea sunt patru locaşuri de cult: unul vechi şi altul nou în satul Heltiu, ambele închinate Sfintei Cuvioase Parascheva şi o biserică veche şi alta nouă în satul Boiştea, amândouă având hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. De asemenea, există câte un cimitir situat în aceeaşi incintă cu aceste biserici din satele Heltiu şi Boiştea.
Biserica veche din satul Heltiu, construită în secolul al XIX-lea de către enoriaşi din bârne de stejar a fost aşezată iniţial în vatra satului. O tradiţie locală spune că acestă biserică închinată Sfintei Cuvioase Parascheva datorită unei viituri puternice a fost mâlită şi acoperită până la geamuri cu aluviuni. Un grup de credincioşi au mutat bisericuţa pe actualul amplasament, pe un loc mai înalt în partea de nord a satului. Ridicată din lemn pe temelie de piatră, biserica nu este monument istoric. Catapeteasma ei din lemn de tei nu este sculptată, ci pictată în ulei şi nu are o valoare artistică deosebită.
Cu timpul acest modest locaş de cult s-a dovedit a fi insuficient. De exemplu, pe la anul 1967, Parohia avea 730 de suflete. Însă în timpul regimului comunist din România (1945-1989) nu a fost posibilă zidirea unei noi biserici în satul Heltiu. De abia în anul 1998, părintele paroh Ovidiu Herbei împreună cu enoriaşii Parohiei încep lucrările la o nouă biserică, zidită lângă cea veche şi având acelaşi hram. Noua biserică a fost ridicată din grindă de stejar pe fundaţie de beton. Au fost aduşi meşteri de la Nemţişor, judeţul Neamţ şi aceştia au înălţat edificiul de cult până la acoperiş. Activitatea a fost continuată de oamenii mai pricepuţi din satele Heltiu şi Vrânceni, care au finalizat acoperişul şi turlele. La interior s-a tencuit, apoi s-a aplicat frescă albă şi a fost zugrăvită de pictorul Constantin Zafiu. Locaşul de cult a fost sfinţit de Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului pe data de 6 iunie 2004.
Cele două biserici din satul Boiştea sunt situate în aceeaşi incintă, la ieşirea din sat spre Boiştea Răzeşi. Despre biserica veche nu avem date istorice exacte. Se pare că a fost construită la începutul secolului al XIX-lea de către enoriaşi din bârne de lemn, pe temelie de piatră. Nu se cunosc meşterii care au ridicat în formă de corabie această casă a lui Dumnezeu.
Privită din exterior biserica are un aspect simplu, neproporţionat. Exteriorul a fost tencuit în lut şi văruit, iar acoperişul învelit cu tablă. În interior biserica nu este pictată. Tavanul ei este din arce de lemn cu scânduri vopsite. Catapeteasma bisericii este din lemn de tei, nesculptată şi cu icoane pictate în ulei. Biserica este sărac înzestrată cu obiecte de cult. În timp i s-au ataşat câţiva stâlpi de susţinere pe interior pentru a mai rezista vremurilor.
Starea avansată de degradare a bisericii vechi a dus la hotărârea credincioşilor din sat împreună cu părintele paroh Ovidiu Herbei de a se zidi un nou locaş de cult. Lucrările au început în anul 2005 când s-a sfinţit locul de biserică, iar mai apoi s-a turnat fundaţia. La îndemnul vrednicului de pomenire părinte arhimandrit Epifanie Bulancea de la Mănăstire Măgura Ocnei, judeţul Bacău, domnul Vasile Bălan, fiu al satului Boiştea donează toate blocurile de BCA necesare pentru ridicarea zidului bisericii, sumă care atunci s-a ridicat la peste 10000 lei noi. S-au adăugat donaţiile enoriaşilor din Parohie şi ale unor credincioşi din mai multe localităţi de pe Valea Trotuşului. A început o muncă asiduă sub îndrumarea preotului paroh Ovidiu Herbei susţinută doar de enoriaşii acestei Parohii, unii dintre cei mai activi mutându-se între timp la cele veşnice şi neapucând să vadă finalizarea lucrărilor (amintim aici pe Neculai Olaru şi Săndică Durlan din satul Boiştea şi pe Neculai Toşa şi Stavarache Mihai din satul Heltiu).
Biserica are plan treflat, cu două abside şi se prelungeşte cu un pridvor pe care este amplasată o clopotniţă cu trei clopote, ridicată în stil grecesc. Pe lângă clopotul vechi care a chemat la Dumnezeiasca Liturghie cele 150 de suflete din satul Boiştea s-au cumpărat alte două clopote de la Tesalonic (Grecia), localitate care adăposteşte moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, patronul şi ocrotitorul bisericilor din Boiştea.
Din anul 2015 lucrările de pictură, dotare şi înfrumuseţare la acest sfânt locaş au fost continuate sub coordonarea părintelui paroh Constantin-Cornel Jupenschi.
Împodobirea bisericii cu veşmântul iconografic s-a efectuat între anii 2013-2017 de către pictorii Constantin Zafiu, Victor Ionescu şi Răzvan Stere.
Biserica este acoperită cu tablă zincată, având o singură turlă. Menţionăm că montarea pardoselii bisericii, precum şi montarea unei centrale termice şi a instalaţiilor aferente s-au făcut cu sprijinul material al Primăriei şi Consiliului local al comunei Căiuţi. De asemenea, aleile din incinta bisericii şi gardul împrejmuitor s-au făcut cu ajutorul material al domnului notar Vasile Bălan şi al autorităţilor locale.
Lucrările la biserica nouă sau finalizat în primăvara anului 2018. Sfinţitu-s-a această poartă a cerului în ziua de 6 mai 2018 de către Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului.
Dintre preoţii parohi care au slujit în această Parohie şi care s-au mutat între timp la cele veşnice amintim pe vrednicii de pomenire Neculai Manea, Savin Rotaru şi Ion Ficler.
Cert este că enoriaşii Parohiei şi-au adus contribuţia după posibilităţi la înălţarea, împodobirea şi înfrumuseţarea bisericilor din satele Heltiu şi Boişea. Altfel spus, fiecare părticică din aceste biserici vorbeşte şi aminteşte de oamenii acestor locuri, de credinţa, munca şi strădania lor.
https://youtu.be/r1lOQnnayEw