Parohia Mănăstirea Cașin II

A fost construită de voievodul Gheorghe Ştefan (1653-1658) pe locul unui schit cu şapte călugări aflat pe moşia tatălui său Dumitraşcu Ceaur.

„Biserica Mănăstirii Caşin are în plan şi faţadă o asemănare aşa de mare ca biserica Golia din Iaşi , încât fără îndoială este inspirată de ea, dacă nu copiată-şi poate făcută-de aceeaşi meşteri”1)(Iacob Agavriloaiei, Pricope Iantine, Isidor Porpican. ) Pe când Golia a fost zidită de domnitorul Vasile Lupu care nu a apucat să o termine, Caşinul a fostă ridicată de potrivnicul său Gheorghe Ştefan la 1655. Această nouă mănăstire avea curte domnească şi era împrejmuită cu ziduri puternice având aspectul unei cetăţi.

A fost construită iniţial cu patru turle, dintre care două aşezate în locuri neobişnuite adică pe pridvor şi pe altar, însă în timp s-a renunţat la cea de pe altar datorită reparaţiilor făcute de-a lungul vremii.

Din porunca turcilor la 1717 domnitorul Mihail Racoviţă a dărâmat zidurile. În anii 1820 şi 1839 egumeni greci ai mănăstirii, Ierotei Ţarigrădeanu şi Isaia Ţarigrădeanu, refac zidurile aşa cum reiese din inscripţia din zidul exterior, dar falsifică pisania de deasupra uşii din pridvor care suna astfel:„Această dumnezeiasca biserică a Sfinţilor Voevozi Mihail si Gavril s-au facut de Ierotei egumenul Ţarigrădeanul, înpreună cu toate sfintele vase, precum se vede, cu însuşi ostenneala şi cheltuiala sa:1806 Avg10. Al doile prefacere acestei Sf. monastiri s-au făcut de Prea cuvioşia Sa egumen Isaia Ţarigrădeanu, începutul la 1836 şi s-au şfârşit la 1839 Avg cu cu cheltuiala fericiţilor ctitori si a sa osteneală. ”.

Biserica a mai fost reparată în urma cutremurelor fiind văruită în exterior.

N-a fost pictată până în anul 1994 când a şi fost sfinţită de către doi episcopi:

P. S. Eftimie şi P. S. Ioachim Vasluianul la data de 11 septembrie.

Catapeteasma, cu schelet din lemn de stejar iar icoanele pe lemn de tei pictate de către C. En. Ionescu-Bacău în 1926, se prezintă în stare bună.

A funcţionat ca mănastire de călugări greci închinată Sfântului Munte Athos până la reformele domnitorului Al. I. Cuza(1864) de când a devenit biserică de mir.

NR. CN COD LMI 2004 DENUMIRE ADRESA DATARE

1 BC-II-a-A-00856 FOSTA MăNĂSTIRE CAŞIN SATUL MĂNĂSTIREA CAŞIN SEC XVII-XIV

2 BC-n-A-00856. 01 BISERICA “SF. VOIEVOZI” 1657

3 BC-m-A-00856. 02 RUINELE CASEI DOMNEŞTI A LUI GH. ŞTEFAN SEC. XVII

4 BC-m-A-00856. 03 RUINE ŞCOALA DOMNEASCA SEC. XIX

5 BC-m-A-0856. 04 RUINE CHILII 1657

6 BC-m-A-000856. 05 TURU CLOPOTUIŢĂ 1657

7 BC-m-A_00856. 06 ZID INCINTĂ 1657 REF. 1820-1830

Este înscrisă cu tot ansamblu de ruine în “Lista monumentelor istorice” 2004 după cum urmeasză:

Datorită faptului că întreaga arhivă a bisericii a ars odată cu aceasta în urma focului izbucnit de la locomotiva trenuleţului forestier care trecea chiar pe lângă zidul bisericii, nu se ştie cu exactitate numele tuturor slujitorilor şi mai ales perioada în care aceştia au slujit după transformarea ei în biserică de mir. Totuşi încercăm să-i amintim rugând să fim iertaţi dacă omitem pe cineva. Acestia sunt:Pr Marcu Dumitru; Pr Beloiu Gheorghe; Pr Gâdiceanu Dumitru; Pr Popa Matei; Pr Ardeleanu Eugen; Pr Nălboc Corneliu;

Pr Marinel Ioan;Pr Ferchiu Ioan;Pr Marin Vasile;pr Apetri Ioan; Pr Paşcu Nicolae; Pr Tofalvi Mihail; Pr Cojocaru Marius; PR Miloiu Dan; Pr bârgăoanu Ioan; Pr Zaharia Nicolae; Pr Leuştean Gheorghe.

În prezent bunul mers al parohiei M-rea Caşin este asigurat de preotul paroh Dan Miloiu şi de preotul slujitor Leuştean Gheorghe.

Parohia este alcatuită din 838 de familii cu aproximaţie 2500 suflete . Marea majoritate a enoriaşilor tineri în prezent se află peste hotare la muncă.

Fiecare dintre cei doi preoţi are sector bine delimitat după cum urmează: Pr Miloiu Dan, satul Lupesti-196 familii şi Mănăstirea Caşin-centru-213familii: Pr Leuştean Gheorghe- M. Caşin – şosea, Căruţeşti, Fierăstrău şi Pârvuleşti , aproximativ 421 familii.

 

Preoti slujitori:

Pr. Dan Miloiu – paroh –

Pr. Gheorghe Leustean