Biserica „Sfântul Dimitrie” din Negoieşti este construită din lemn la 1806 de enoriaşi; acum în stare foarte bună. Acelaşi an de construcţie este menţionat şi în repertoriul lui Nicolae Stoicescu. Într-adevăr, biserica de lemn „Sfântul Dimitrie” din Negoieşti a fost construită în anul 1806 după cum rezultă din inscripţia de pe o piatră de la pridvor, reprezentând data când a fost terminată şi sfinţită „1806 aprilie 12”.

În urma reparaţiei generale, care a avut loc în anul 1967, această piatră a fost fixată pe peretele exterior de la altar, unde se află şi în prezent.

Pe unul din clopotele de la această biserică a fost turnată în bronz o inscripţie care menţionează acelaşi an: „acest clopot s-a făcut cu cheltuiala Sfinţii Sale chir Dionisia eromonah Botdgăneanu la anii 1806”.

Biserica de lemn „Sfântul Dimitrie” din Negoieşti Ştefan cel Mare este o ctitorie colectivă după cum rezultă din pomelnicul diptic păstrat până astăzi: „1806 decem.6. Pomeneşte pe credincioşii robii tăi Ionichie eromonah, Gavril eromonah, Teodosie, Teocte, Irina şi fii săi”.

În continuare sunt înşiruite numele enoriaşilor din sat care au contribuit la construirea bisercii. Acest lăcaş face parte din tipul de plan în formă de corabie, cu pronaosul dreptunghiular şi altarul pentagonal decroşat. Aspectul exterior al bisericii numai semăna cu cel de odinioară deoarece pereţii au fost tencuiţi cu mortar, temelia a fost cimentuită, iar acoperişul de şindrilă a fost acoperit cu tablă albă, la renovarea din anul 1967 sub preot Toma Sârbu.

Sub constrângerea regimului totalitar comunist, a fost forţat să efecueze aceste lucrări cât mai rapid şi neobservat pentru salvarea acestui monument. Numai că în scurt timp cimentul aplicat pe exterior direct pe bârne, a carbonizat lemnul iar biserica în timp a fost ameninţată de prăbuşire. În anul 1994 sub îndrumarea preotului Ioan Bucă şi jertfelnicia enoriaşilor s-a trecut la o altă renovare capitală înlocuindu-se bârnele carbonizate de la baza de jos a pereţilor, aplicându-se vertical dulapi de lemn de plop, apoi draniţă de brad.

S-a făcut subzidire sănătoasă, s-a inclus pridvorul deschis în interior, s-a înlocuit pardoseala tot cu scândură, s-a înlocuit total cupola interioară şi şerpanta de data aceasta în stilul moldovenesc cu poală evazată şi turlă tot din lemn pe partea frontală şi s-a acoperit cu draniţă cum a fost concepută iniţial.

Catapeteasma care este bun de patrimoniu a fost restaurată de doamna pictor Ecaterina Ardeleanu, fiica satului şi pe pereţii interiori s-au aplicat icoane pe pânză şi ramă de acelaşi pictor.

La data de 05 octombrie 1997 a fost resfinţită de către P.S. Episcop Eftimie şi un sobor de 30 de preoţi, protopop fiind Pr. Dumitru Ciubotaru. Cu această ocazie mi s-a oferit rangul de Iconom Stavrofor.

Satul Negoieşti are un număr de 205 familii cu 620 suflete. Biserica are o suprafaţă de 100 mp, lângă biserică s-a construit o casă de prăznuire în anul 2002 cu o suprafaţă de 98 mp.

În anul 1989, 17 august s-a cumpărat, sub îndrumarea Pr. Ioan Bucă, o casă parohială din cărămidă cu o suprafaţă de 90 mp. Clopotniţa veche a fost şi ea renovată cu ocazia renovării bisericii. În anul 1997 s-a construit o nouă clopotniţă pe schelet metalic de 13 m înalţime şi s-a donat un clopot de 210 kg.

Satul Negoieşti deţine un cimitir în jurul bisericii şi a casei de prăznuire.

Preoţii slujitori numiţi în această parohie au fost:
– Pr. Constantinescu Vasile 1935-1940
– Pr. Minciună Nicolae 1940-1950
– Pr. Popescu Ioan 1950-1957
– Pr. Roşca Anatolie 1957-1960
– Pr. Sârbu Toma 1960-1979
– Pr. Cărăuşu Iulian 1979-1982
– Pr. Bucă Ioan numit la 01 ianuarie 1982 şi actualmente.

În această parohie a funcţionat în calitate de cântăreţ bisericesc vrednicul de pomenire Chirilă Dumitru din anul 1950 până în anul 1996. Din 1996 a fost încadrat cântăreţul Voicu Ioan.

https://youtu.be/4K_PdYD3UDc